Mark Zuckerberg pare un tip mișto. Deși conduce, la doar 33 de ani, imperiul Facebook pe care chiar el l-a creat, are aerul acela de băiat care poate fi vecin cu tine, genul care continuă să zică sărut-mâna cucoanelor de pe strada părinților lui, tipul care umblă în tricouri gri, e roșu la față de emoție și are vocea ușor gâtuită când trebuie să vorbească la televizor. Pare să nu-și fi pierdut simțul măsurii, deși e posibil să fi pierdut socoteala miliardelor care-i curg în conturi. Acum doi ani i-am urmat provocarea de a alerga o milă pe zi – 365 de mile tot anul – și așa am început să-mi monitorizez kilometrii, un obicei care mă ține încă motivat să alerg. Îi sunt recunoscător pentru asta. Continue reading “Mark”
Până la urmă Donald Trump a semnat actul prin care instituie taxe vamale pentru importurile de oțel și aluminiu, sfidând corul celor care i-au cerut să nu o facă, fie ei politicieni, oameni de afaceri sau specialiști în economie, americani sau străini, aliați sau adversari. Toată lumea a încercat să-i arate lui Trump că un război comercial nu va ajuta pe nimeni să o ducă mai bine. Că acțiunile americane pot provoca reacții în lanț care pot perturba incontrolabil economia globală. E foarte posibil ca Trump chiar să nu priceapă prea mare lucru din macroeconomie, așa cum afirmă mulți din cercul lui de apropiați. În afacerile din real estate din care provine, o criză economică însemna doar o lungă vacanță pe terenul de golf. Genul de business la care a excelat Trump nu este foarte diferit de cel în care s-au specializat și diverși “afaceriști” interlopi români, mari dezvoltatori imobiliari: bați palma pe o sumă și, când lucrurile au început deja, oferi mai puțin, forțându-i mâna partenerului tău care e liber să aleagă între o afacere foarte proastă și dezastru. În plus, amâni plățile către bănci, care pot decide între a pierde totul băgându-te în faliment sau să-i facă nebunului pe plac. Asta știe, asta face și din postura de președinte. 
17 copii au fost uciși ieri și mulți alții răniți în ultimul masacru dintr-o școală americană, săvârșit de un tânăr de 19 ani înarmat cu o pușcă militară de asalt și nenumărate magazii de cartușe, toate dobândite legal. A fost cel de-al 18-lea masacru într-o școală americană petrecut de la începutul anului și până acum. Adică în ultimele 45 de zile. S-a întămplat, din păcate, înainte ca administrația americană condusă de președintele Donald Trump să fi terminat investigațiile de care vorbea după marele masacru ce a avut loc la Las Vegas în Octombrie 2017. Parlamentarii republicani au promis, ca de obicei, o investigație amănunțită asupra cauzelor ce au dus la această tragedie, au vorbit de oameni bolnavi psihic și au decis, ca acțiune imediată, să țină un moment de reculegere pentru victime. 
Parodiam în articolul precedent felul în care noul robot inteligent al celor de la LG l-a făcut de râs pe VP-ul lor de marketing în plină demostrație de lansare la CES Las Vegas, cea mai mare expoziție de electronice din lume. Robotul (sau roboata?) CLOi a refuzat să răspundă unor comenzi banale, spre satisfacția amuzată a concurenței care a asistat la prezentare. În ziua următoare, o ploaie torențială avea să lase întregul complex expozițional pe întuneric timp de două ore. Semn rău…
APort 