DSC_1693

Imagine din Muzeul Chaplin, Vevey, Elveția

Mark Zuckerberg pare un tip mișto. Deși conduce, la doar 33 de ani, imperiul Facebook pe care chiar el l-a creat, are aerul acela de băiat care poate fi vecin cu tine, genul care continuă să zică sărut-mâna cucoanelor de pe strada părinților lui, tipul care umblă în tricouri gri, e roșu la față de emoție și are vocea ușor gâtuită când trebuie să vorbească la televizor. Pare să nu-și fi pierdut simțul măsurii, deși e posibil să fi pierdut socoteala miliardelor care-i curg în conturi. Acum doi ani i-am urmat provocarea de a alerga o milă pe zi – 365 de mile tot anul – și așa am început să-mi monitorizez kilometrii, un obicei care mă ține încă motivat să alerg. Îi sunt recunoscător pentru asta.

Mark are 2 miliarde de utilizatori pe platforma lui social media. Face cea mai mare parte a banilor din publicitate, în mai toate țările lumii. Bunul simț te îndeamnă să crezi că dacă tu – român sau elvețian sau bulgar – consumi o reclamă de pe FB plătită de o firmă din România, Elveția sau Bulgaria atunci FB ar trebui să plătească impozit pe profitul pe care-l face în țara ta. Dar printr-o iscusită inginerie financiară care ignoră bunul tău simț   (și nevoile școlilor, spitalelor și șoselelor din țara ta) Mark face profit doar în Irlanda, unde taxa e zero. Așa că toate miliardele rămân la el. Ceea ce e cam enervant.

Sunt deja ani de când toți mizerabilii și nebunii lumii ăsteia și-au găsit loc de exprimare, refulare și regrupare pe FB. Printre ei rasiștii, neo-naziștii, fasciștii, staliniștii, securiștii, habotnicii tuturor religiilor, teroriștii, anti-vacciniștii vaccinați, postacii Udrei care sunt azi, probabil, postacii Dragnei. Toți fac mișto de roboții lui Mark – ăia de ar trebui să blocheze propaganda toxică – în timp ce-i folosesc în haită ca să blocheze orice voce de bun simț care protestează împotriva manipulării. Meniul de raportare al FB este un jenant exercițiu de simulare. Mark promite de vreo doi ani acțiuni ferme pentru combaterea acestor fenomene. Dar practic nimic nu se întâmplă. Ceea ce e destul de jenant.

Datele a 5 milioane de americani au fost descărcate și prelucrate de către un cercetător american născut în Rusia. Avea dreptul să prelucreze mult mai puține. Le-a vândut mai apoi unei firme care se ocupă cu manipularea electoratului înainte de alegeri. A aflat și Mark de toată tărășenia, de la un ziar britanic. Stânjenitor, pentru un mare guru al tehnologiei.

Bine intenționat, le cere infractorilor să șteargă datele și îi crede pe cuvânt că au făcut-o. Nu-și deranjează utilizatorii să-i anunțe că datele lor au scăpat din server în lumea largă. Pentru cineva care stă pe două miliarde de seturi de date, naivitatea asta relaxată este îngrijorătoare.

Dar infractorii se întorc. De data asta pentru că au nevoie de FB pentru a-și împrăștia mesajele toxice de manipulare către milioane de americani. Vor să-i dea bani lui Mark. Vor să cumpere publicitate. Deși confirmaseră că au șters datele obținute ilegal (și poate că le-au șters, după ce le-au transformat în altceva) știu exact cui și ce mizerii personalizate vor să trimită. Mark nu întreabă de unde au ăia atâtea detalii. Ceea ce e dezamăgitor.

Acum două seri, Mark a acceptat să acorde un interviu CNN-ului. Și-a cerut iertare, și-a recunoscut greșelile, a promis că va schimba lucrurile. A admis că a fost prea naiv. A lăsat să se înțeleagă că e conștient de responsabilitatea pe care o are. A vorbit cu ochii umezi despre rolul său de tată. A jucat cartea umilinței, s-a văzut că e stresat dar s-a controlat și s-a descurcat bine. A fost destul de convingător.

Cum ziceam, Mark nu e un tip rău, din contră, e chiar bine intenționat. Doar că prioritățile lui nu prea coincid cu ale noastre. Interviul de la CNN nu l-a costat nimic. FB a făcut 16 miliarde de dolari profit în 2017.