“There is no problem so bad you ca’t make it worse.”
Chris Hadfield, astronaut
“There is no problem so bad you ca’t make it worse.”
Chris Hadfield, astronaut
Imediat după ce am văzut filmul ăsta, nu știu de ce dar mi-am adus aminte de “Undeva, cândva” (“Somewhere in time” în varianta originală), un film american de prin 80 în care Steve Reeve (primul Superman, ăla adevăratul, pentru ăștia mai tineri) călătorește în timp pentru a-și întâlni dragostea, pe Jane Seymour (a jucat în “Doctor Quinn”, măi puștilor!). În fine, la vremea respectivă aveam vreo 13 ani și a fost, cred, prima actriță de care m-am îndrăgostit. În adâncul sufletului încă mai cred că merită să te întorci 40 de ani în timp ca s-o cunoști pe Jane Seymour tânără deși dacă nimerești înapoi în România lui Ceaușescu nu cred să apuci s-o întâlnești (înainte să te salte securiștii) nici măcar pe Stela Popescu, deja trecută probabil de 60 de ani la vremea aia.
“Whenever you find yourself on the side of the majority, it is time to pause and reflect.”
Mark Twain
Un imens scandal. Acuze îngrozitoare zburând din ambele tabere, jigniri greu de închipuit și imposibil de reprodus. Tradiționala divizare a opiniei publice în două tabere. E, din nou, o luptă PSD împotriva celorlalți. Pe de o parte e partidul care a caștigat alegerile, guvernul său legitim și susținătorii lor tradiționali. În partea cealaltă găsim ce, de fapt? Păi, poți să-i spui societate civilă, dar nu e numai asta. Sau tinerii frumoși și liberi, dar nu toți sunt tineri. Dacă-i întrebi pe cei care au două televizoare acasă ca să se poată uita în același timp și pe Antena3 și pe RomaniaTV o să-ți spună că sunt corporatiști manipulați de Iohannis, de Kovesi, de securiștii nostri și de agenturile străine, împinși cu forța în piață de șefii lor străini și, în plus, plătiți de Soros la bucată, fie ea de om mare, copil sau câine. Cu scopul de a da jos guvernul PSD, de a crea anarhie, de a ne vinde țara câtă a mai rămas a noastră, de a ne tăia pădurile și a desființa familia tradițională. Mi-a scăpat ceva?
Mă uit la România9, pe TVR Internațional, care își propune să ne arate fețe noi așa că ni-i prezintă pe domnii Mircea Dinescu și Doru Bușcu de la Cațavencii.
Continuând în linia recentei lor schimbări la față cei doi invitați îi caută lui Iohannis nod în papură găsindu-l practic responsabil pentru orice lucru care nu merge bine în politica românească sau în țară, în general. Prin contrast, domnului Dragnea i se găsește doar o (scuzabilă) inabilitate de a comunica și a-și explica acțiunile pe înțelesul tinerilor care protestează. Nu se comentează conținutul ordonanțelor, totul se prezintă ca o luptă între palate și un exercițiu de manipulare a propriilor susținători.
Continue reading “Multe lacrimi, puțini sfinți”
Mă uit la un reportaj pe un post franțuzesc despre o mănăstire de măicuțe care are o mică făbricuță de ciocolată. Măicuțele par fericite și foarte comunicative. Organizează mici evenimente pentru a-și promova produsele și de curând au deschis un magazin de prezentare în incinta mănăstirii.
Cele mai apreciate sunt de departe bomboanele de ciocolată cu umplutură de șampanie.
Secretul succesului? Continue reading “Joie de vivre”
Dacă ai cont de Facebook și printre prietenii tăi sunt doi-trei susținători PSD militanți atunci sigur ai fost expus in ultimele săptămâni unei avalanșe de postări propagandistice, mai mult sau mai puțin inspirate, mai mult sau mai puțin civilizate, dar care se învârt în jurul doar al câtorva subiecte care rezistă incă de pe vremea campaniei electorale.
Cel mai fierbinte subiect, poate și datorită contextului generat de ordonanțele de urgență pentru grațiere și modificarea codurilor penale, este cel care pune în discuție independența justiției – în special a DNA – și colaborarea acestei instituții cu SRI.
RTS1, postul național elvețian de televiziune, a găzduit în seara asta un lung talk-show despre epoca Trump. În timpul discuțiilor unul dintre invitați, un scriitor și ziarist francez, a declarat că marele marș al femeilor împotriva derapajelor democratice ale lui Trump, ce a avut loc la Washington (Woman’s March, 500 de mii de participanți), a fost finanțat de???…de???… de George Soros!!!
Deci, dacă e să tragem linie, Soros e acuzat că a finanțat mișcări de protest împotriva următorilor mari conducători: Putin al rușilor, Erdogan al turcilor, Lukashenko al bielorușilor, Orban al ungurilor, Fico al slovacilor, Duterte al filipinezilor, Dragnea – să zicem că al nostru – și, mai nou, Trump al americanilor.
Continue reading “Bătrânul și marea… conspirație”
Pentru cineva care a trăit pe timpul comunismului, suficient cât să realizeze grozăvia sistemului dar nu destul cât să-și piardă sufletul, cartea “Vremuri second-hand” a scriitoarei Svetlana Aleksievici este absolut tulburătoare. O colecție impresionantă de mărturii despre viața “oamenilor sovietici”, înainte și după căderea comunismului, în care te izbește cât de similară a fost experiența noastră, a românilor, în comunism și în perioada tulbure ce a urmat căderii regimului lui Ceaușescu. Senzația de autenticitate este perfectă, povești similare ale familiei tale, ale prietenilor, ale vecinilor tăi îți revin viu în memorie. Cartea se derulează ca un film documentar sau mai degrabă ca un ingenios puzzle de filme documentare superb aranjate pentru a crea o operă de artă.
Continue reading “Svetlana Aleksievici – Vremuri second-hand”
Intenționam să mergem la alt film dar o eroare pe site-ul Cinedom-ului de la Tissot Arena din Bienne ne-a făcut să cumpărăm bilete la un film dublat în germană. Așa că ne-am luat banii înapoi pe bilete și am plecat cu popcorn-ul și sticlele de cola la singurul cinematograf din oras în care rula un film american nedublat în franceză sau germană.
S-a întâmplat să fie “Hidden Figures”, un film despre eroii tăcuți ai luptelor pe care America anilor 60-70 le purta împotriva Uniunii Sovietice pentru cucerirea spațiului cosmic și împotriva ei înseși, căci discriminarea rasială era încă o realitate stridentă iar minoritatea neagră lupta din greu pentru drepturile sale civile. Continue reading “Hidden Figures”