Am vrut să vedem “Moonlight” în seara asta dar pe iTunes poți momentan doar să-l pre-comanzi așa că trebuie să mai așteptăm. Am ales “The accountant”, un fel de “The mechanic” mai pentru finanțiști, cu Ben Affleck în loc de Jason Statham și cu o notă IMDB ușor mai mare, aș zice că în concordanță cu poziția respectivelor meserii pe piața muncii.

Prima observație, tristă din păcate, are legătură cu închirierea propriu-zisă de pe iTunes. În general marile producții hollywoodiene sunt subtitrate în mai toate limbile civilizate, mai ales că ele rulează, înainte de a ajunge pe iTunes, în cinematografe cam de peste tot.  Ei bine, nu e prima dată când constat că, în lunga listă a limbilor în care există subtitrare, româna lipsește. Bulgara este, ucrainiana este, limba română nu. Singura explicație logică este că au atât de puțini clienți români încât nici măcar nu se mai deranjează să adauge româna în listă, deși subtitrarea există căci filmul a rulat deja în cinematografele noastre. Nu se uită românii la filmele astea? Continue reading “The accountant” →

Am văzut “Bacalaureat” și, fir-ar al naibii, mi-a plăcut. Aș prefera să nu-mi placă filmele lui Mungiu. Să mă plictisească, să mi se pară absurde, să nu înțeleg de ce trebuie să faci un film cu un astfel de subiect, să nu accept că țesătura aia complicată de trăiri și sentimente ar putea avea vreodată vreun echivalent în realitate. Filmele lui zgârmă în banalitatea gri a vieții noastre  pentru a scoate la iveală stridente explozii de culoare. Personajele lui Mungiu suferă și își trăiesc  complicitățile complicate în spațiul claustrofob al vreunei bucătării de bloc ceaușist iar lipsa de spațiu le limitează perspectivele. Deși pare o lume în care aparent totul se poate cumva aranja, lumea din “Bacalaureat” este, pănâ la urmă, o lume lipsită de speranță, în care cel mai bun happy end posibil este mioritica acceptare.

Finalul filmului este suficient de onest cât să nu ne promită ceva. Va trebui ca și noi, spectatorii, să trăim cu asta.