Când deschide gura vreun doctor, vreun oficial guvernamental sau oricine altcineva ar fi calificat să se exprime pe tema vaccinurilor, apostolii antivacciniști de pe net îl contracarează scurt sub acuzația că nu ar fi chiar dezinteresat, ba chiar e posibil să fie membru al conspirației globale condusă de “big pharma” împotriva populației (deși cel mai probabil “big pharma” câștigă mult mai mult din tratamentele aplicate copiilor nevaccinați care fac boala decât de pe vaccinul propriuzis). Dacă mă uit la numărul impresionant al site-urilor ortodoxe (măcar în denumire) care se pronunță ferm împotriva vaccinării și aplic aceeași logică (în fine, să-i spunem așa) aș spune că și reciproca este adevărată, nici ei nu par foarte dezinteresați. Rapoartele oficiale publicate de statele occidentale în ultimii zece ani arată clar că nimeni nu a murit în urma administrării vaccinului ROR, de exemplu, iar rata de apariție a reacțiilor adverse severe este în jur de unu la un milion. O comparație scurtă cu datele publicate de România despre epidemia de rujeolă arată clar că probabilitatea de a avea nevoie de serviciile BOR Corporation sunt mult mai mari dacă nu-ți vaccinezi copilul. Iar rata mortalității este dublă față de cea menționată până de curând de literatura medicală de specialitate, ceea ce înseamnă că nivelul nostru de imunitate scade rapid iar boala recâștigă terenul pierdut în zeci de ani de vaccinare. Ceea ce va crește numărul celor care vor căuta (tot pe net, evident) programul turneelor de moaște în căutarea minunilor vindecătoare.
Doamne-ajută, ce să zic, se pare că o să avem nevoie.
Suntem inundati pe toate canalele media de opiniile apostolilor luptei impotriva vaccinarii. Sunt evident mult mai vocali si aparent convingatori in demonstratiile lor culese de peste tot. Ca om matur care a avut norocul de a supravietui vaccinarii “abuzive” practicate in timpul regimului comunist ma simt dator sa-mi dau si eu cu parerea, nu pentru ca as avea cunostinte medicale (pana la urma cati dintre cei care-si dau cu parerea au?) ci pentru ca educatia mea inginereasca m-a obisnuit sa lucrez cu cifre si mai ales sa respect statistica. Pentru ca statistica pare sa fie mai exacta decat minunile lui Arsenie Boca si chiar decat legile lui Murphy.
Să spunem că ai fost inchis câțiva ani undeva, în izolare completă, fără acces la vreo sursă de informare despre lumea exterioară. În pârnaie, de exemplu, de unde te-ai întors de curând. Ori, să spunem că ai fost în comă cățiva ani și ți-ai revenit săptămâna trecută. Ori poate ai fost plecat undeva foarte departe sau poate cu oile pe munte într-o transhumanță care a ratat toate termenele tradiționale, durând câțiva ani. În fine, ai înțeles ideea, realizezi brusc că habar n-ai în ce lume ai revenit. Dar, brusc cetățean responsabil, încerci să recuperezi rapid anii în care ai lipsit.
Trei luni departe și anticorpii mei la nenumăratele agresiuni ale Bucureștiului s-au dus. Îi pierd în doar câteva zile în mediul aseptic al “perfecțiunii” elvețiene. Lucruri pe care nu le vedeam – sau doar mă obișnuisem să nu le mai văd – capătă o amploare disproporționată în economia primelor impresii bucureștene.
APort 