Dacă își imaginează cineva că numai în România sunt probleme se înșeală amarnic…
O recentă reglementare elvețiană în domeniul muncii, care va deveni obligatorie de la 1 ianuarie 2019, a stârnit protestele vehemente ale constructorilor, exprimate ieri prin vocea asociației patronale în domeniu. Conform noului regulament, pe timpul verii muncitorii nu vor mai putea lucra la bustul gol, fiind obligați să poarte tricou. În plus, vor fi obligați să se dea regulat cu cremă solară.
Patronii – care vor trebui să plătească pentru tricouri și creme – califică noua reglementare drept abuzivă, precizând că exprimă în egală măsură și nemulțumirile salariaților față de aceste cerințe absurde. Continue reading “Bronz natural”
Un soldat purtând pe spate un impresionant pistol-mitralieră se plimbă printre rafturile supermarket-ului, chiar în fața mea. Nu suntem la Aleppo în Siria ci la Bienne, în mijlocul Elveției și al Europei occidentale, vineri după-amiază. Probabil că o fi și el în permisie, deși nu mi-e clar de ce cară ditamai pușcociul, poate vrea să impresioneze vreo gacică de pe la el din cartier. Spre deosebire de AKM-urile noastre est-europene armele elvețienilor au calibru mai mic, deci au țeava mai subțire și mai lungă. Oare de ce am vrut să mă dau deștept cu informația asta care nu ajută cu nimic povestea? Probabil că am vrut să sugerez că am făcut armata, în fine, posibil încă o informație redundantă. 
Un Lamborghini e parcat aproape în mijlocul drumului pe Kramgasse, în centrul Bernei, la doi pași de celebrul turn cu ceas al orașului. O să fie greu pentru troleibuze să-și facă loc pe lângă bolid. Nu numai că nu are voie să parcheze acolo, n-are voie nici măcar să intre pe stradă. Îmi imaginez dilema agentului de parcare, altfel unul dintre cei mai eficienți și lipsiți de empatie funcționari elvețieni. Ce să facă el în această situație? Să scrie procesul verbal de contravenție lăsându-se imortalizat – în rol de personaj negativ – în fotografiile de vacanță ale celor aproximativ 100 de chinezi aliniați la marginea drumului? Singura șansă a turnului cu ceas de a mai capta ceva din atenția străzii e să vină mai repede ora fixă cu defilarea complicatelor mecanisme atât de previzibile la un ceas elvețian dintr-un turn medieval elvețian din bătrâna capitală a Elveției. Boring… În schimb Lamborghini-ul… Uau! Este personificarea emoției latine și visul semi-erotic al oricărui muritor. Felul în care arată, felul în care captează în mod natural întreaga atenție, neglijența studiată și lipsită de griji a parcării, capacitatea excepțională de a transforma orice ghiolban cu față de interlop într-un aristocrat rafinat, proprietar de podgorie în Toscana… Ce mai, un vis… 
Un rival a intrat în spațiul lui aerian. Cred că venea de pe versantul celălalt al muntelui și probabil că l-a interceptat deasupra Boujean-ului, în marginea Bienne-ului. A zburat direct spre el, într-un picaj agresiv și determinat. S-ar fi ciocnit probabil dacă celălat n-ar fi virat brusc spre dreapta, mișcare urmată de un picaj scurt care i-a dat un pic de timp să-și pregătească contraatacul. Au zburat în paralel pentru câteva zeci de secunde. De la distanța de la care priveam scena nu-mi puteam da seama cât de aproape sunt unul de celălat. Păreau zeci de centimetri dar e posibil să fi fost mai mult. Au continuat ceea ce piloții avioanelor de vânătore numesc dogfight pe deasupra Bienne-ului câteva minute bune, până când rivalul s-a dat bătut, a coborât în picaj din înaltul cerului și a fugit peste Jura, pe deasupra caselor din Macolin. L-a urmărit o perioadă, să fie sigur că a înțeles că nu are ce căuta în cerul lui, dar a preferat să urmeze marginea lacului și să se întoarcă în zona lui preferată de zbor, de-a lungul râului Aare, peste Brugg și pădurile de lângă Bellmund. 
APort 