Emma e chelneriță la o tratorie. Gabi cântă la acordeon de dimineață până seara, două canale mai încolo. Veneția moare dar dragostea lor va dăinui veșnic. Cheia e în siguranță, pe fundul canalului.

Emma e chelneriță la o tratorie. Gabi cântă la acordeon de dimineață până seara, două canale mai încolo. Veneția moare dar dragostea lor va dăinui veșnic. Cheia e în siguranță, pe fundul canalului.

“If you’re not confused, you don’t understand things very well.”
Charlie Munger, partenerul lui Warren Buffett, vorbind despre starea economiei mondiale.
Nu m-am mai uitat la un meci de fotbal de nu mai știu când. Nu mai știu ce echipe joacă in Liga1, n-aș putea să numesc 5 jucători români în activitate iar de vreo 4-5 ani am renunțat să urmăresc chiar și meciurile echipei naționale. Dar acest post nu este (numai) despre fotbal, măcar și pentru faptul că în lumea asta sportul în sine stă mai mult pe banca de rezerve. Nu mai e de mult despre jocul de fotbal, este lumea miticilor și a gigeilor gregari, lumea bălăcărelilor de după un meci pe care nu l-a văzut mai nimeni, lumea idioților care merg spre stadion ca să se bată cu ceilalți în cea mai apropiată stație de tramvai, lumea stadionului ca debușeu al urii, rasisimului și violenței, lumea mitocăniilor strigate în gura mare, a bancnotelor lipite pe frunte sau strecurate în buzunare oricând primitoare. Continue reading “Un domn în lumea miticilor și a gigeilor”
Suntem inundati pe toate canalele media de opiniile apostolilor luptei impotriva vaccinarii. Sunt evident mult mai vocali si aparent convingatori in demonstratiile lor culese de peste tot. Ca om matur care a avut norocul de a supravietui vaccinarii “abuzive” practicate in timpul regimului comunist ma simt dator sa-mi dau si eu cu parerea, nu pentru ca as avea cunostinte medicale (pana la urma cati dintre cei care-si dau cu parerea au?) ci pentru ca educatia mea inginereasca m-a obisnuit sa lucrez cu cifre si mai ales sa respect statistica. Pentru ca statistica pare sa fie mai exacta decat minunile lui Arsenie Boca si chiar decat legile lui Murphy.
Va spuneam ca am fost vaccinat pe vremea comunismului, cand nimeni nu punea in discutie politica sanitara, probabil pentru ca nu existau site-uri care sa te sfatuiasca pe subiect. Pe de alta parte, niciodata nu am fost mai bolnav in viata mea ca atunci cand, pe la 30 si ceva de ani, am luat oreion de la copii. Vreo doua zile am crezut ca n-o sa scap.
Continue reading “Sfaturi medicale de la slujitorii Domnului”
“It’s no wonder that truth is stranger than fiction. Fiction has to make sense.”
Mark Twain

Sunt români care cred că strămoșii noștri daci vorbeau latina pe când romanii încă nu învățaseră să vorbească, ba chiar aduc dovezi că romanii sunt, de fapt, urmașii primilor daci plecați la muncă în Italia acum vreo doua mii și ceva de ani. Urmele acestei mari civilizații dace stau îngropate adânc în pământ la tot pasul și numai incompetența și netrebnicia istoricilor “din establishment” fac ca adevărul să nu iasă la iveală, așa cum este atât de elocvent prezentat (cu mărturii!!!) pe site-urile din lumea dacologiei – și confirmat de Sergiu Nicolaescu în filmul “Dacii”.
Este foarte probabil ca suporterii dacologiei să nu-și fi vaccinat copiii pentru că, se știe, vaccinurile îi pot omorî, îi otrăvesc cu tot felul de substanțe letale și le pot provoca autism. Sunt niște chestii inventate de “big pharma” ca să le pape banii și să-i țină clienți captivi toată viața, dovadă și înverșunarea cu care grămezi de doctori slugarnici susțin vaccinarea. Continue reading “Adevăruri alternative”

Periboina e un capăt de lume. Un locușor abandonat pe o limbă îngustă de nisip între lac și mare, ascuns în stuf și apărat de miliarde de țânțari care pot recunoaște un orășean încă de la ieșirea din sat, de la Vadu. Dacă nu știți locurile și oamenii probabil că nu veți putea ajunge acolo. Ceea ce e bine, pentru că din experiența celor căteva escapade pe care le-am făcut acolo mereu cu aceiași buni prieteni, e nasol să împarți paradisul cu necunoscuți. Continue reading “Periboina”
E sâmbătă după-amiază și au ieșit și ei, ca porumbeii, la un fast food în oraș. Dar fast food de-adevăratelea pentru că cine nu mănâncă rapid rămâne flămând, că acu’ vine băiatul ăla de la McDonalds să strângă tava.
Ce-am înțeles eu din epopeea “Trumpcare”:
Cea mai mare promisiune pe care Donald Trump a făcut-o în campania electorală – mai importantă chiar decât celebrul gard între SUA și Mexic – a fost aceea de a anula imediat după învestire „Obamacare“, legea sănătății pe care președintele Obama a reușit să o impună in 2010 și pe care republicanii nu au reușit să o anuleze deși au încercat de nenumărate ori. Trump credea în campanie că o poate înlocui în câteva zile, lucru care s-a dovedit mult mai complicat decât părea de-acasă, din Trump Tower.
După ce a fost respinsă inițial chiar cu ajutorul republicanilor, legea a fost într-un final votată de camera reprezentanților, urmând acum să fie supusă și votului senatului. Trump și-a impus voința. A făcut un pas important în îndeplinirea încă unei promisiuni electorale. Dar să vedem cu ce preț și cine plătește. Continue reading “Trumpcare vs Obamacare”
“Action speaks louder than words but not nearly as often.”
Mark Twain
Am trecut de câteva ori pe lângă cartea asta până să mă hotărăsc să o cumpăr. Până la urmă m-a convins citatul din “Le monde” în care Yu Hua este considerat “un Hemingway chinez”.
Și, într-adevăr, scriitura lui Yu Hua seamănă cumva cu Hemingway. Este povestea unei vieți cu multe zile dar prea puțin noroc, povestită chiar de către personajul principal, într-o Chină rurală ce trece prin războiul civil și apoi peste perioada comunistă. Ce m-a impresionat la cartea asta este modul superb în care autorul reușește să transpună literar o mărturie ce are autenticitatea unui documentar. Continue reading “Yu Hua – În viață”