in-viata_1_fullsizeAm trecut de câteva ori pe lângă cartea asta până să mă hotărăsc să o cumpăr. Până la urmă m-a convins citatul din “Le monde” în care Yu Hua este considerat “un Hemingway chinez”.

Și, într-adevăr, scriitura lui Yu Hua seamănă cumva cu Hemingway. Este povestea unei vieți cu multe zile dar prea puțin noroc, povestită chiar de către personajul principal, într-o Chină rurală ce trece prin războiul civil și apoi peste perioada comunistă. Ce m-a impresionat la cartea asta este modul superb în care autorul reușește să transpună literar o mărturie ce are autenticitatea unui documentar. Căci povestea lui Fugui poate fi povestea unui Ion din Bărăganul nostru sau a unui Ivan ucrainean sau a unui Nikolai rus. Este povestea unui țăran care nu înțelege mare lucru din ce se petrece în jurul lui, reducând totul la ceea ce-i definește viața de milenii: pământul, obiceiurile din vechime, recolta care îl ajută să supraviețuiască, vreun animal pe lângă casă, o familie care să muncească lângă el și cu care să împartă greutățile vieții și, rar, vreun moment fericit. Comunismul, politica în general, intră mai degrabă în categoria calamităților inevitabile: ploi abundente, secetă, colectivizare, revoluție culturală… lucruri de pe urma cărora trebuie să te lupți să supraviețuiești.Cred că acest Fugui mitic din romanul lui Yu Hua exact asta reprezintă. Perenitatea.

Frumoasă carte, merită citită.