Am început articolul ăsta acum mai multe luni şi constat, din nou, cât de greu e când nu faci lucrurile la timpul lor. N-am mai scris despre cărţi de jumătate de an, în principal pentru că am scris foarte puţin în ultima vreme. Am continuat să citesc, aşa că vor urma (sper) câteva articole de recomandări. Scriu mai sumar, ca să ajung la zi, dar încerc să pun accent pe ce mi-a plăcut foarte mult.
Jürgen Neffe – Einstein. Teoria relativităţii este explicată, oarecum literar, pe parcursul mai multor pagini. N-am înţeles mare lucru şi nici nu mă aşteptam la asta, se pare că un număr extrem de limitat de oameni o poate pricepe cu-adevărat. Dar am savurat restul acestei superbe biografii a lui Albert Einstein, care-ţi dezvăluie fascinanta personalitate a marelui savant. Dincolo de fizică şi de geniul său ştiinţific, descoperi un mare umanist şi un progresist al vremii lui, un adversar al războiului şi al mişcărilor ultranaţionaliste care l-au gonit din Europa, un talentat eseist care şi-a pus notorietatea în slujba multor cauze nobile. O carte superbă.
Julia Galef – The Scout Mindset. De ce unii oameni văd lucrurile clar şi alţii nu? Suntem bombardaţi zilnic de un noian de informaţii din multiple surse. Pe când unii decid ce să considere important, adevărat sau util întrebându-se “Pot să cred asta?” sau “Trebuie să cred asta?”, în funcţie de sursă, interese şi convingeri, cei care au o mentalitate de cercetaş se întreabă, în primul rând, “Este asta o informaţie adevărată?”. Pe când unii îşi apără furibund credinţele, respingând orice le contrazice, ceilalţi îşi ajustează permanent harta pe baza căreia navighează prin lume. Dacă vrei sfaturi utile despre cum să nu-ţi mai furi mereu căciula recomand cu căldură cartea asta, una dintre cele mai interesante de anul trecut, acum tradusă şi în româneşte ca “Mentalitatea de cercetaş”.
Radu Ioanid – Pogromul de la Iaşi. Un episod ruşinos al istoriei noastre despre care am aflat în timpul şcolii doar prin bunăvoinţa unui bun profesor de istorie, care ne-a strecurat câteva detalii pe cale orală. Aş paria că pogromul de la Iaşi încă nu şi-a găsit locul în manuale, lucru dealtfel vizibil în ascensiunea de astăzi a extremei drepte. Cartea asta ajută pentru că este foarte bine documentată. Ar fi meritat să fie şi mai bine scrisă, căci pare doar o colecţie (foarte credibilă dealtfel) de documente şi dovezi. Istoria noastră merită mai mult.
Marguerite Duras – Durerea. O colecţie de povestiri autobiografice din timpul celui de-al doilea război mondial. Autoarea a făcut parte din rezistenţa franceză iar cartea asta poartă, autentică, toată durerea pe care i-au provocat-o tragediile prin care a trecut ea şi lumea din jurul ei.
Niall Ferguson – Marele declin. O carte care deplânge declinul societăţii occidentale şi încearcă să-l explice. Deşi subiectul este interesant şi unele abordări corecte, am fost adesea în dezacord cu concluziile autorului şi mai ales cu importanţa lor în tabloul final al cauzelor care duc la declin. Chiar definiţia declinului – şi bazele faţă de care este măsurat – am găsit-o pe alocuri chestionabilă, mai apropiată de o viziune mai degrabă ideologică a “trecutului glorios” faţă de “dezastrul” actual decât rezultatul unei abordări ştiinţifice şi analitice.
V.S. Naipaul – Jumătate de viaţă. Tot ce-mi amintesc despre cartea asta este că mi-a plăcut stilul lui Naipaul de a scrie. Dar nimic altceva.
APort 