Zinf.jpgUn Zinfandel de California, unul dintre vinurile cele mai apreciate ale americanilor, e redus 50% de vreo săptămână la unul dintre marile supermarketuri din Bienne. La 7.95 franci sticla e chilipir curat, căci vinul chiar nu-i rău, l-am încercat acum ceva vreme. Ar fi trebuit să se evapore rapid de pe rafturi și totuși nu se întâmplă, poate datorită admirabilului obicei elvețian de a cumpăra ceea ce se produce prin vecini sau poate, de ce nu, pentru că s-au dus vremurile când tot ce era american era cool și se cumpăra ca pâinea caldă în Elveția sau în Europa, în general.

Trec și eu peste micul sector al vinurilor americane, trec, cu regret, și peste marea zonă a vinurilor italienești și mă duc să cumpăr licori făcute în Franța sau în Spania, că românești nu există. E modul meu tăcut de a protesta împotriva derapajelelor politicii americane de când la Casa Albă s-a instalat Donald Trump sau a derivei naționaliste a italienilor, care au adus la putere Liga Nordului a lui Matteo Salvini. Nu sunt singurele exemple. După același principiu, evit produsele britanice pentru că sunt convins – ca și majoritatea propriilor lor cetățeni – că se pot descurca mai bine fără banii consumatorilor europeni. Am migrat de la Apple Music la Spotify, închiriez filme de pe Swisscom in loc de iTunes și trec automat pe lista mea neagră orice firmă care-și face reclamă pe Antena 3 sau România TV. Mai am, dar nu vreau să par de-a dreptul ciudat – ați înțeles, deja, ideea. Într-o lume în care opiniile mele politice sunt mai mereu îngropate într-o avalanșă de propagandă, ignoranță interesată și egoism, strivite sub voința unei majorități adesea obținută prin fraudă și manipulare, mi se pare un mod pragmatic de a protesta. Ar fi și eficient, dacă toți cei ce ne simțim abuzați de unul sau de altul ne-am coordona, căci evident nu sunt singurul care simte și procedează așa.

Poate cel mai la îndemână exemplu este SUA și politica lui Trump, care abuzează de poziția sa de mare putere încercând să obțină prin forță avantaje economice, politice și militare. Sigur că tarifele vamale pot afecta serios economia chineză, evident că o blocadă economică poate împinge o țară precum Iranul în criză și haos și e foarte probabil ca țări precum România să amâne investiții vitale în infrastructură doar ca să-și mărească cheltuielile militare la acel stupid 2% din PIB, cumpărând bunăvoința americanilor la pachet cu ceva vechituri de pe taraba lor cu armament. Dar acest gen de “Make America great again!” nu va rămâne mult timp fără urmări. În primul rând pentru că în fiecare dintre acțiunile lui Trump există o doză involuntară dar semnificativă de auto-mutilare. Taxele vamale impuse reciproc de chinezi sau de europeni afectează în mod egal companii și consumatori americani. Luna trecută SUA a raportat cel mai mare deficit comercial din istorie, deci crește, nu scade, în ciuda războiului comercial. Consecințele economice vor fi majore pe termen mediu și vor duce, probabil, economia globală în recesiune. Dar mai există un mecanism prin care americanii vor plăti prețul politicii lui Trump și care pare sa fie complet ignorat de politicienii și chiar de către presa de peste ocean. Brand-ul american pierde în valoare cu fiecare nouă mișcare agresivă, cu fiecare deviere egoistă de la principiile morale care au consolidat reputația trecută a statului american. Deprecierea este accelerată de mediatizarea uriașă de care se bucură, căci, fără discuție, scena internațională a ultimilor trei ani este împărțită de stand-up comedy show-ul lui Trump și de tragicomedia Brexit-ului.

Cum se schimbă lucrurile? În China, de exemplu, piața auto a cunoscut în 2018 prima scădere din ultimii 20 de ani, de aproape 6%. Chinezii, oameni trăiți în comunism, știu exact când vine vremea să țină banii la saltea. Dar scăderea vânzărilor Ford (-40% !!!) sau General Motors (-10%) e mult mai dramatică decât media pieței. Apple a anunțat cifre de vânzări dezamăgitoare pentru 2018 tot ca urmare a scăderii neașteptate a pieței chineze. Consumatorul chinez îl penalizează pe cel pe care îl identifică drept agresor.

Sigur că nu toți americanii împărtășesc ideile politice ale președintelui lor. Probabil că imensa majoritate a angajaților Apple îl detestă sincer pe Trump. Activismul de supermarket are efecte secundare. Nu trebuie să aveți mustrări de conștiință, se confundă cu efectele secundare produse de cei ce votează aiurea, crezând în cai verzi pe pereți. Altfel cum ar putea cetățeanul chinez, elvețian sau român să-și exprime dezacordul? Și, mai ales, cum altfel l-ar putea aduce cu picioarele pe pământ pe americanul suporter al lui Trump dacă nu făcându-l să simtă pe pielea lui efectele propriilor decizii politice? Măcar cât să-și dovedească sieși că are niște valori pentru care merită să sufere.