317456_106464006131197_245575581_nPana la urma, primul tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Franta s-a incheiat fara surprize. Desi calificata pentru turul doi de scrutin, Marine Le Pen are sanse mici sa castige cursa prezidentiala, presupunand ca Emmanuel Macron nu va comite erori majore in urmatoarele doua saptamani. Totusi, cateva remarci trebuie facute pe seama alegerilor de ieri.

Prima constatare tulburatoare este ca peste 40% din electoratul francez a votat pentru o forma sau alta de extremism, fie pentru cel de dreapta al Frontului National, fie pentru cel de stanga al lui Jean-Luc Melenchon.

Si mai ingrijoratoare este posibilitatea ca cei doi candidati ai extremelor politice sa fi atras atatia simpatizanti pentru un motiv comun, euroscepticismul, asta mai ales din perspectiva turului doi in care multi dintre extremistii de stanga ar putea sa voteze pentru Marine Le Pen numai pentru promisiunea scoaterii Frantei din Uniunea Europeana. De altfel, cei doi extremisti s-au intrecut inainte de turul intai in promisiuni populiste adeseea identice (cum ar fi, de exemplu, promisiunea reducerii varstei de pensionare intr-o tara in care populatia imbatraneste iar numarul pensionarilor creste de la an la an).

Un politician socialist francez explica azi dimineata rezultatul dezastruos pe care l-a obtinut Benoit Hamon, candidatul partidului socialist, prin faptul ca, sub presiunea sondajelor de opinie, electoratul a migrat catre Melenchon – perceput ca avand sanse serioase sa reprezinte stanga in turul doi. Asta spune multe despre capacitatea electoratului francez de stanga de a gandi procesul electoral in mod strategic, prin perspectiva ambelor tururi. Caci era clar de la inceput ca Jean-Luc Melenchon ar fi avut sanse minuscule sa castige in fata lui Marine Le Pen in turul doi. Toti ceilalti 3, incluzandu-l aici si pe Hamon, ar fi putut, eventual, coaliza electoratul in turul doi cat sa-si asigure victoria. Dar Melenchon – batranicios, cu un discurs prafuit si complet neadecvat momentului politic actual, fara niciun fel de sansa sa atraga macar electoratul de centru, nu ar fi avut nicio sansa in fata impetuoasei candidate de extrema dreapta. Deci, privind inapoi la decizia de vot a 20% din electoratul de (extrema) stanga, daca ar fi avut succes in incercarea de a-si impinge candidatul in turul doi ar fi facut-o numai pentru a ajuta extrema dreapta sa castige.

Probabil ca Macron va castiga turul doi, chiar si daca cele doua extreme se vor coaliza impotriva lui. Normal Le Pen nu ar trebui sa treaca de 40% in turul doi. Dar nu ma astept ca Macron sa aiba prea mare succes la electorii cu educatie precara si atrasi de populism si extremism. Genul lui de discurs echilibrat, bazat pe realitati si fapte, viziunea realista despre Franta viitorului, promisiunea unor schimbari ce se vor dovedi dificil de digerat de catre societatea franceza se vor ciocni inevitabil de solutia facila de a arunca vina pe influente externe si de refuzul obtuz de a accepta reforma.

Va reusi Emmanuel Macron, in situatia foarte probabila a victoriei in turul doi, sa mobilizeze o Franta in care peste 40% din populatie cade atat de usor victima populismului si ofertelor politice extreme si in care partidele traditionale par a fi in deriva, complet decuplate de bazinele lor politice?

Este aceasta presupusa victorie a lui Macron suficienta pentru a porni acel val al schimbarii de care societatea franceza are nevoie? Poate el convinge si coaliza majoritatea opiniei publice in directia pe care o propune?

Cert este ca nimic nu va fi usor.