O răţuşcă stă pe lac

O împuşc în cap. Pac! Pac!

Un 2 şi 3 de 0 – BUG Mafia

MAGA2020. Maga vine, evident, de la makeamericagreatagain. Asta era, în octombrie, parola contului de twitter al marelui geniu stabil, @realdonaldtrump. Un olandez oarecare a ghicit-o, a intrat bine-merci în contul preşedintelui american şi-apoi s-a lăudat cu reuşita lui poliţiei olandeze, asta ca să nu rişte să facă pârnaie la el acasă. Era a doua oară când ghicea parola, precedenta fusese la fel de inteligentă, yourefired. Deşi olandezii au informat serviciile secrete americane (care i-au şi mulţumit hacker-ului bine intenţionat), situaţia a fost negată ferm de oficialii Casei Albe. Dincolo de complexitatea parolelor lui Trump, este de remarcat cât de profi sunt sistemele de securitate ale twitter. Olandezul a încercat, succesiv, mai mult de 4 variante până a nimerit-o şi a accesat din Olanda contul preşedintelui american, care în general îşi omoară timpul pe terenurile de golf ale Americii – dar super softul american n-a sesizat vreo problemă pe undeva.

Că Trump neagă incidentul accesării contului său de twitter este încă o minciună în panoplia sa impresionantă, deci nu înseamnă mare lucru. Ceea ce este foarte grav este că (încă) preşedintele american nu a catadicsit nici măcar să comenteze atacul cibernetic fără precedent asupra unei mari firme IT americane, Solarwinds, care are drept clienţi majoritatea marilor companii listate la bursă şi multe agenţii guvernamentale cheie, printre care Pentagonul, agenţia care gestionează activitatea nucleară sau departamentul de securitate internă. Estimarea este că zeci de mii de utilizatori din aceste companii au făcut update-uri care includeau soft pirat. Toată lumea zice că atacul a venit de la ruşi şi probabil că aşa se şi explică brusca timiditate a lui Trump. N-ar fi prima dată. Să recapitulăm: în 2016, la alegerile câştigate de Trump, aceleaşi forţe au hăcuit serverul lui Hillary Clinton şi au share-uit zeci de milioane de mesaje de propagandă pro-Trump din fermele de troli din Rusia. Aceleaşi ferme de troli au dat la tot cartierul mesaje pro-Brexit înainte de referendumul britanicilor sau au susţinut în alegeri extremiştii din Lega italienilor, pe madam Le Pen în confruntarea cu Macron şi practic extremiştii fiecărei campanii electorale europene. Nicio surpriză că aproape nimeni nu a auzit de AUR înainte să ajungă în parlament. Mesajele lor nu au ţintit aiurea în aer, s-au dus dedicat către cei care aveau profilul de social-media corespunzător, probabil o combinaţie de algoritmi şi publicitate ţintită care sugerează din nou folosirea nepotrivită a datelor personale colectate de marile firme americane de social-media. Asistăm, inerţi, la cel mai mare asediu împotriva democraţiilor occidentale, în timp ce băgăm 2% din PIB în bombe. Măcar de nu le-ar dirija alţii, din tastatură, tot în capul nostru.

Nu numai ruşii sunt autorii atacurilor cibernetice ale ultimilor ani. Coreeni, iranieni, chinezi, ba chiar şi vreo câţiva hackeri români – practic oricine poate ieşi pe internet la produs şi nimeni nu pleacă cu tolba goală, indiferent ce anume vânează. Occidentalii au ajuns nişte raţe grase şi lente care plutesc fără apărare pe un lac înconjurat de vânători flămânzi. Iar răspunsul este absolut ridicol. Deunăzi internetul lăuda reacţia Microsoft la ultimul atac. Categoric, contraatacul e bun, doar că dacă reacţionezi în Decembrie la atacul care a avut loc în Martie e un pic jenant pentru o companie cu pedigree-ul Microsoft. Nimeni nu ştie când au fost încărcate softurile pirat (inclusiv pe serverele Microsoft) şi ce anume a fost furat. Curăţenia va dura luni de zile.

Republicanii americani ai lui Trump (şi nu numai) preamăresc liberalismul suprem, în care guvernul are un rol minuscul, pe măsura competenţei lui reduse. Piaţa complet liberă se poate descurca şi singură. Până la un punct, aşa şi este. Dar pe când cele mai ilustre inteligenţe ale lumii se bat pe locurilor marilor firme de IT, fabrici de făcut bani, în Rusia lui Putin cele mai mari oportunităţi pentru olimpicii lor la matematică sunt la FSB, fostul KGB. Fabrica de propagandă şi dezbinare. În războaiele cibernetice dintre state, băieţii ăştia deştepţi au drept adversari toate mediocrităţile universităţilor americane, singurii dispuşi să lucreze pentru agenţiile federale conduse de prietenii de golf ai lui Trump. Cam asta e situaţia şi va continua să se agraveze până când cineva chiar va veni cu un răspuns pe măsură pentru această luptă complet inegală. Degeaba ai cele mai frumoase şi mai grase raţe din lume dacă nu e nimeni pe lângă lac să le păzească.