Ce cărţi (bune) am mai citit (6)

Fiecare dintre cărţile astea ar fi meritat o recenzie separată dar problema e că până apuc eu să scriu despre ele cam uit ce-am citit – sau mai degrabă îmi pierd entuziasmul. Aşa că le grupez într-un singur post pentru că ar fi păcat să nu le recomand.

Linn Ullmann – Nelinişte

Linn Ullmann este fiica celebrului regizor suedez Ingmar Bergman şi a nu mai puţin celebrei actriţe norvegiene Liv Ullmann. Dar povestea asta aparent autobiografică, presărată cu mici amintiri picante despre copilăria şi tinereţea ei alături de doi părinţi celebri, este mult mai mult de-atât pentru simplul motiv că autoarea este mult mai mult decât fiica părinţilor săi. Linn Ullman este o mare scriitoare iar povestea asta tulburătoare despre tentativa de a scrie o carte împreună cu tatăl său, în ultimele luni de viaţă ale acestuia, ar putea fi, până la urmă, povestea oricui a suferit alături de cineva drag agonia unei bătrâneţi care transformă absolut orice, talent, statut, faimă, sentimente şi chiar demnitate în pură neputinţă. O carte absolut superbă.

Sally Rooney – Oameni normali

“Oameni normali” este deja al doilea roman de succes al scriitoarei irlandeze Sally Rooney care, la nici 30 de ani, este considerată prima mare scriitoare a generaţiei millennials. Mi-a plăcut foarte tare povestea asta – din când în când de dragoste, în restul timpului de prietenie – care nu se sfieşte să ne arate simplu, direct, inteligent că maturizarea tinerilor din ziua de astăzi nu e cu nimic mai uşoară dar nici cu mult diferită de cea din alte vremuri.

Zora Neale Hurston – Barracoon

Barracoon este o carte scrisă în anul 1930, după interviurile pe care Zora Neale Hurston le-a avut cu Cudjoe Lewis, ultimul supravieţuitor al ultimului transport de sclavi africani ajuns în SUA, la vremea la care importul de sclavi pe teritoriul SUA devenise deja ilegal dar nu şi comercializarea (Doamne, cum sună…) celor aflaţi deja în proprietatea cetăţenilor americani. Cartea cuprinde mărturii impresionante despre viaţa triburilor africane de la sfârşitul secolului 19, mecanismele inumane ale comerţului cu sclavi şi evoluţia comunităţilor negre înainte şi după abolirea sclaviei. Publicată abia în 2018, cartea te ajută un pic să înţelegi relaţia complicată pe care americanii o au cu rasismul.

David Walsh – The Russian Affair

The Russian Affair spune povestea adevărată a familiei de ruşi care a contribuit cu dovezi zdrobitoare la demascarea celui mai mare scandal sportiv din toate timpurile, acela al dopingului generalizat din atletismul rus, o “tradiţie” care durează din timpul Uniunii Sovietice. Un sportiv “curat” nu ar fi avut nicio şansă să concureze cu cei îndopaţi de steroizi, hormoni de creştere şi EPO, alegerea era mereu între compromis şi eşec. Dar partea cu adevărat scandaloasă este că cei ce trişau, cei ce intrau în “sistem”, erau încurajaţi, ajutaţi şi protejaţi la orice nivel în Rusia, de la antrenori şi reprezentanţi ai cluburilor şi până la autorităţile antidoping, din federaţii sau din politică. Cuplul, care încă mai primeşte nenumărate ameninţări cu moartea, trăieşte în exil de la publicarea dovezilor, ceea ce spune totul despre cât valoareză adevărul în Rusia de astăzi. Nu mult mai mult decât în URSS-ul de ieri.

Sebastian Junger – Tribul

De ce existau, în America secolului 19, numeroase cazuri de colonişti care alegeau să trăiască (fericiţi) alături de triburile de indieni dar niciodată indieni care se mutau voluntar în “civilizaţie”? De unde provine tulburarea de stres posttraumatic pe care o resimt soldaţii întorşi din război şi de ce mulţi dintre ei, proveniţi din toate armatele şi din toate războaiele lumii, tânjesc ani buni după perioadele cele mai grele alături de camarazii lor? De ce, în ciuda tuturor beneficiilor societăţii moderne, bolile psihice, depresia, consumul de droguri şi alcool fac ravagii?

Poate pentru că ceea ce ne lipseşte este sentimentul de apartenenţă la un trib.

James Lovelock – Novacene

În opinia domnului Lovelock, Novacene este noua eră a hiperinteligenţei, în care cyborgii, computere echipate cu inteligenţă artificială, vor prelua paşnic controlul de la oameni, fiind dealtfel şi următorul pas evolutiv al Gaia, sistemul comun al tuturor formelor de viaţă de pe planeta Terra. Cyborgii, născuţi din evoluţia ştiinţifică a fiinţelor umane, vor tolera oamenii şi vor colabora cu aceştia pentru scopul comun al menţinerii planetei între limitele necesare perpetuării vieţii.

Nu este o carte science-fiction, căci James Lovelock este un reputat om de ştiinţă, inventator, ecologist şi futurolog. Teoriile domniei sale sunt excelent argumentate şi se bazează pe cunoştinţe teoretice solide. O lectură foarte interesantă.