murind-cand-vine-primavara-cover_hugeSunt cărți care ar trebui să fie obligatorii la școală. Printre zecile de epopei istorice şi de poveşti eroice preaslăvind patriotismul, curajul şi spiritul de sacrificiu ar trebui să-şi facă loc şi această imagine a războiului, cea reală, cea pe care au trăit-o majoritatea victimelor sale, de o parte sau de alta a liniei frontului. Fără această educaţie minimă se vor găsi mereu exaltaţi care să pervertească minţi vorbind de noi versus alţii, de cît de nobili şi de buni suntem noi, de cât de înapoiaţi şi răi sunt alţii. Dar oamenii ăştia nu-ţi vor vorbi niciodată de copiii nevinovaţi striviţi sub dărâmături, despre adolescenţii luaţi cu japca în armată, carne de tun pentru cauze pierdute dinainte, despre mutilaţi, răni şi puroi, despre cadavre de ruşi plutind în fluvii alături de cadavre de nemţi, despre grămezi de trupuri îngropate laolaltă, despre milioanele de victime ale lagărelor de concentrare ce nu pot fi explicate nicicum, despre pădurile de mesteceni transformate în milioane de cruci şi sicrie şi despre nenumăratele cimitire ale unora sau ale altora, nu departe unele de altele. Despre dorinţa “eroilor” ca totul să se termine şi ei să spravieţuiască cumva, doar pentru a realiza că există viaţă, plată şi suferinţă şi după ce războiul se va fi terminat.

Dacă asta s-ar preda la şcoală am avea, poate, mai multe şanse să evităm ceea ce ne-am tot promis să evităm doar ca să uităm de fiecare dată.