The Favourite

Am fost la Rex în Bienne să vedem The Favourite, unul dintre cele două filme date drept “favorite” la Oscarul pentru cel mai bun film de anul ăsta. Celălalt este Roma, produs de Netflix, filmat alb-negru, pe care l-am văzut acum câteva săptămâni și despre care tot ce am putut spune a fost “superb”, insuficient pentru o recenzie pe blog. Dar dincolo de lipsa mea de cuvinte filmul merită văzut și cred că are șanse reale să câștige Oscarul cel mare.

Era cât pe ce să nu mă duc la The Favourite pentru că, într-un articol dintr-o publicație altfel serioasă, era prezentat drept un “film al comunității LGBT“. Mi-a fost teamă că filmul a fost selecționat tocmai pentru asta, în tradiționala corectitudine politică americană care face adeseori atât de străvezie ipocrizia unora și activismul interesat al altora. Acum, după ce l-am văzut, eticheta de “film LGBT” mi se pare ridicolă. E ca și când ai spune că Einstein și-a meritat Nobelul datorită  frizurii lui rebele. The Favourite e pur și simplu o capodoperă cinematografică. Cele trei protagoniste, Olivia Colman, Emma Stone și Rachel Weisz, joacă superb în rolurile lor perfect croite, filmul basculează spectaculos (dar perfect controlat) între comedie absurdă și scene de un tragism sfâșietor, în care durerea, fie ea a trupului sau a sufletului, se simte acut, se transmite prin empatia jocului actoricesc, prin tehnica filmării sau prin asamblarea ingenioasă a sunetelor. Până și tăcerile spun o parte a poveștii. Ansamblul îți creează impresia unui giuvaer care reflectă lumina prin nenumărate fațete perfect șlefuite.

The Favourite is my favourite!