IMG_1501

Ciocolata SwissAir, probabil cea mai scumpă din lume

În aeroportul din Zurich o țigancă cu doi copii mici aștepta să se îmbarce spre București. Femeia ii drăgălea în românește în timp ce puradeii ciripeau nestingheriți în cel mai curat dialect bernez al limbii germane. Două elvețience care stăteau între mine și ei au intrat în vorbă cu copiii și-au tot pălăvrăgit vreo cinci minute, până a trebuit să ne urcăm în autobuzul care ne ducea la avion. Categoric limba germană inhibă timiditatea tradițională a copiilor, căci puștii nu s-au ascuns între fustele maică-sii, ba din contră, păreau bucuroși de conversația cu elvețiencele, sentiment dealtfel reciproc. Cum nu am auzit niciunul dintre cele 10 cuvinte nemțesti pe care le-am învățat în mai bine de patru ani de cănd locuiesc în Elveția habar nu am despre ce-au discutat.

Dar mi se pare clar că, deși definiția integrării ar putea fi discutabilă iar procesul mai lung, elvețienii sunt pe drumul cel bun spre un obiectiv pe care marea majoritate a românilor l-ar considera de neatins.