Victime colaterale

Un rocker mare cât toate zilele înaintează de-a lungul culoarului, cu freza trecând razant pe sub plafonul avionului. Se oprește în spatele stewardeselor care împart băuturi din căruciorul aflat între ele și asteaptă. Una dintre tipe se întoarce, dar parcă se uită prin el. Îi face semn că are nevoie să treacă și zâmbește stingher, a “scuze, dar e timpul de-un pipi”. Femeia evaluează opțiunile, probabil că nu-i vine-a crede că ditai omul nu poate să se abțină și-l întreabă dacă nu poate să mai aștepte 5 minute. Tipu zice “da” și pleacă. Imediat apare o tipă care și ea vrea pipi. Stă un pic, stewardesa se face că n-a văzut-o. O bătaie discretă pe umăr și femeia e întrebată la rândul ei dacă poate să aștepte 5 minute. “Da”, deci pleacă. Apare din nou în 2 minute, de data asta cu un copil în brațe. Căruciorul cu băuturi e în dreptul meu, numai ce mi-am primit băutura. Mai sunt doar vreo 4 rânduri de servit dar o femeie cu un copil în brațe creează presiune. Căruciorul merge totuși în ritmul lui, rând cu rând. Apare și uriașul cu tricou “David Gilmour tour”. Hei, are și el un copil în brațe! Deja sunt curios să văd cum se termină. Aproape previzibil, stewardesele ignoră coada formată în spatele lor. Mămica ajunge în dreptul meu și observ că-i drăguță. Și copilul. Dar lucrurile se complică pentru că dinspre copilul uriașului răzbate un miros de bombă ecologică scăpată la controlul de securitate. Banda verzuie cu baloane a unui pampers se vede clar pe fundalul negru al tricoului de rocker. Dintr-un observator amuzat mă văd transformat brusc în victimă, căci pampersul toxic numai ce-a poposit la 20 de centimetri de nasul meu. Realizez imediat că stewardesele alea abia se mișcă. Noroc c-am apucat să termin ștrudelul de ni l-au servit adineaori. De fapt nu știu dacă-i noroc, și arunc o privire spre buzunarul scaunului din față, să văd dacă am pungă. Am. Tipul din spatele meu a comandat și apă și cafea și-acum se câcâie să zică dacă vrea lapte și zahăr. Nu, nu vrea zahăr, e nesănătos! Frate, ce-i dau copilului ăsta de mâncare? Căruciorul avansează un scaun, Yetti face doi pași în față. Mă uit la tipii din dreapta, ușor vineți, încă-și țin răsuflarea.