Sunt momente când constaţi imediat inconvenientele vieţii de emigrat într-o ţară străină, chiar una civilizată şi calmă cum e Elveţia. N-o să găseşti exemplu mai bun decât situaţia numeroasei comunităţi spaniole din Bienne care, din respect pentru ţara în care trăieşte, a trebuit să-şi înghită aseară strigătele de bucurie pentru încă două ore după sfârşitul meciului în care a fost eliminată inimoasa naţională elveţiană. Au explodat gălăgios abia alături de italieni (învingători în faţa belgienilor), sărbătorind pe străzi când dracu mai ştia dacă petardele, claxoanele şi uralele care au inundat oraşul erau ale italienilor sau ale spaniolilor. Nimic neobişnuit dealtfel, căci Bienne-ul este atât de pestriţ încât se sărbătoreşte după fiecare meci. Locuitorii oraşului îşi descoperă claxoanele doar când naţionala ţării lor de origine câştigă şi nu se sfiesc să le folosească până târziu în noapte. Energia asta ne face pe toţi, un pic, învingători.