Intenționam să spun mai multe despre acest roman superb pe care numai ce l-am terminat dar, încă sub influența unei leneșe senzații de bine, voi traduce doar un minuscul fragment care îmi pare că prezintă perfect esența cărții (și rezonează cumva deosebit în sufletul meu, care și el a înțeles relativ de curând cum să fie tânăr):
“-E ciudat să ai aproape 50 de ani, nu? Mă simt de parcă numai ce-am înțeles cum să fiu tânăr”.
“-Exact! E ca ultima zi petrecută într-o țară străină. Ai aflat, într-un târziu, unde găsești o cafea bună, unde să bei ceva și unde poți mânca o friptură bună. Și-acum trebuie să pleci. Și n-o să mai revii vreodată”.
Trebuie să apară și în română, căci romanul numai ce-a luat premiul Pulitzer, așa că nu îl ratați.
APort 
Tare! Pare potrivit pentru aniversarea mea. Voi fi atent.
LikeLiked by 1 person
Voi spune un secret. Eu abia acum mă simt tânără. Mă bucur de raționamentul pe care l-am dobândit o dată cu trecerea anilor. Abia acum realizez cât de tare m-a obosit tinerețea. E ciudat și pentru mine sa zic asta. 🙂
LikeLiked by 1 person
Zic unii cercetatori (britanici) ca adevarata fericire incepe dupa 50. Asta-i bine. Astept, fara sa mor de nerabdare, totusi…
LikeLike
🙂 De asemenea… Sper totuși că nu au spus și cât ține fericirea. Unde ar mai fi elementul surpriză?!
LikeLike