Nu m-am mai uitat la un meci de fotbal de nu mai știu când. Nu mai știu ce echipe joacă in Liga1, n-aș putea să numesc 5 jucători români în activitate iar de vreo 4-5 ani am renunțat să urmăresc chiar și meciurile echipei naționale. Dar acest post nu este (numai) despre fotbal, măcar și pentru faptul că în lumea asta sportul în sine stă mai mult pe banca de rezerve. Nu mai e de mult despre jocul de fotbal, este lumea miticilor și a gigeilor gregari, lumea bălăcărelilor de după un meci pe care nu l-a văzut mai nimeni, lumea idioților care merg spre stadion ca să se bată cu ceilalți în cea mai apropiată stație de tramvai, lumea stadionului ca debușeu al urii, rasisimului și violenței, lumea mitocăniilor strigate în gura mare, a bancnotelor lipite pe frunte sau strecurate în buzunare oricând primitoare. Continue reading “Un domn în lumea miticilor și a gigeilor” →