Nu m-am mai uitat de vreo câteva luni pe statistica zilnică a îmbolnăvirilor de covid în Elveţia. În timpul verii lucrurile aproape că reveniseră complet la normal, practic fără restricţii “oficiale”, asta dacă nu consideraţi că e o mare încălcare a libertăţilor individuale ca un frizer să poarte mască în timp ce te tunde. Cererea a revenit, oamenii şi-au recăpătat încrederea, economia a început să recupereze şi, cu excepţia câtorva domenii sensibile, numărul de şomeri a început din nou să scadă, deşi nu crescuse oricum foarte tare. Numărul de cazuri covid ajunsese în iunie la o medie de 5 pe zi şi toată lumea a plecat încrezătoare în vacanţă. Apoi a mai crescut peste vară, dar nu prea mult. Sezonul de concedii s-a terminat şi toată lumea a răsuflat uşurată, crezând că riscul a trecut.

Pe la începutul lui Octombrie, deci acum doar trei săptămâni, numărul mediu de cazuri era în jur de 500 pe zi. De 100 de ori mai mare ca-n iunie, dar, în fine, controlabil. Ce naiba s-a întâmplat în trei săptămâni de-am ajuns, azi, la 6634? Şi cum de n-a băgat nimeni de seamă ?

În primul rând, după părerea mea, am lăsat garda jos. Întăi am făcut plimbări prin oraş, ne-am întors la birou printre colegi, am fost la shopping, la restaurant, poate la un bar, în vizite, la nunţi, la biserică, la sală, la discotecă… Şi, cel mai important, am făcut toate astea ignorând tot mai tare regulile. Ne-am expus din ce în ce mai mult şi părea că nimic nu ni se întâmplă. Şi-apoi ne-am gândit, poate, că aproape nimeni nu mai moare, o fi slăbit virusul, cum zicea Trump, sau poate am căpătat deja imunitatea aia de turmă, cum ziceau alţii.

În al doilea rând, din ce în ce mai mulţi au fost tentaţi să creadă că, până la urmă, nu-i decât un rahat de gripă. Preferinţa de a auzi numai ce ne convine, ideologia – perfect exploatate de propagandă – şi-au făcut treaba. Uitaţi-vă la topul ţărilor covid, în top la toate categoriile, o “selectă” adunare Trump and Friends : SUA, Brazilia, India, Rusia…

Dar teoriile exotice sau cele de-a dreptul conspiraţioniste sunt în cădere liberă, evident pentru cine are ochi să vadă. Teoria imunităţii de turmă a fost infirmată deja în câteva dintre comunităţile care au fost afectate puternic în primul val. De exemplu, evreii ultra-ortodocşi din Booklyn New York sau cei din Israel, cu procent ridicat de infectare în primul val datorită concentrării şi obiceiurilor lor comunitare, au din nou printre cele mai mari rate de creştere, deşi se credea că ar fi trebuit să ajungă la nivelul de imunitate colectivă. La fel în oraşul brazilian Manaos din inima Amazoniei, o altă zonă presupus imunizată, în care rata de răspândire şi mortalitatea sunt superioare deja primului val. Suedia, ţara atât de des menţionată de fanii teoriei imunizării colective, ia în vedere, pentru prima dată, măsuri sporite de limitare a numărului în creştere de infectări.  

Şi-apoi mai este teoria cu “doar o gripă”. Dacă te uiţi la ratele medii anuale de mortalitate datorită gripei şi le compari cu numărul de morţi în doar şapte luni de covid, în fiecare ţară în parte, mortalitatea covid e de cel puţin zece ori mai mare, şi asta fără să mai punem la socoteală că încă nu am făcut un an de covid ca să tragem linie iar în anii cu gripă n-am stat jumătate de glob închişi în casă 3 luni, ca să comparăm mere cu mere.

Dar chiar şi aşa, pentru cei care nu suportă numerele, a observat cineva că nu există cazuri de gripă anul ăsta? Sau că sezonul trecut de gripă s-a oprit brusc în martie, deşi de obicei se lungea până aproape de iunie? Explicaţia este simplă – ne-am ferim (oarecum) de covid, ceea ce a oprit răspândirea virusului gripal, mult mai puţin contagios. Se pare că nici gripele astea nu sunt toate la fel…

Şi totuşi, ca să revin la situaţia din Elveţia, cum naiba de n-a băgat nimeni de seamă că virusul are o răspândire exponenţială? Spre comparaţie, la cât de blamaţi sunt domnii Raed Arafat şi Nelu Tătaru în România, aş zice că au făcut, totuşi, o treabă mai bună, cel puţin până acum. Cu cifrele pe masă. Sigur că rezultatele rezonabile în materie de prevenţie şi detecţie nu vor ţine loc de ventilatoare, paturi, doctori, asistente şi remdesivir în lunile care vin. De-aia România trebuia să se păzească mai bine decât statele din vest. Dar meritele de până acum ar trebui recunoscute aşa cum eşecul de a monitoriza evoluţia îmbolnăvirilor, aici în Elveţia, ar trebui recunoscut şi el.