Peter Frankopan – The New Silk Roads

În 2001, când George Bush invada Afganistanul după atacurile al-Qaida asupra WTC din New York, produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite era de 10.6 trilioane de dolari. În acelaşi an, China avea un PIB de numai 1.3 trilioane, în urma Japoniei, Germaniei, Marii Britanii şi Franţei. Aproape 20 de ani mai târziu, în 2019, economia americană aproape s-a dublat, cu un PIB de 21 trilioane de dolari, pe când cea chineză a crescut de mai bine de 10 ori (14.1 trilioane). Ajustat la puterea de cumpărare, economia Chinei e deja pe primul loc.

The New Silk Roads analizează în principal noul plan strategic Belt and Road Initiative, adoptat de China în 2013 şi care îşi propune să dezvolte şi să optimizeze reţelele de distribuţie pentru economia chineză prin cooperare regională şi investiţii masive în infrastructura noilor “drumuri ale mătăsii”. Pe de o parte chinezii vor ca produsele lor să ajungă cât mai rapid, ieftin şi sigur pe pieţele de desfacere mondiale şi, în sens invers, să-şi asigure eficient materiile prime şi sursele de energie necesare economiei. Şi pentru ca nimeni să nu pună în primejdie aceste investiţii structurale, conducerea chineză a pus la punct şi strategii militare adecvate. Politica americană de dezangajare şi izolaţionism a lui Trump nu numai că nu a oprit acest program strategic chinez dar l-a şi accelerat, împingând, de exemplu, Iranul în braţele Chinei, care a cumpărat pe bani puţini toate investiţiile companiilor occidentale care s-au retras din Iran de frica sancţiunilor americane. Dacă noile drumuri ale mătăsii vor fi sau nu afectate de noile tendinţe globale apărute după pandemia covid rămâne de văzut. Dar o să vreţi să citiţi cartea asta înainte să pariaţi pe cine va deveni noua putere economică şi politică mondială.

 

Paul Krugman – Arguing with Zombies

ZombiM-a atras titlul, nu e chiar ceea ce te-ai fi aşteptat de la un distins profesor universitar şi deţinător al premiului Nobel pentru economie. Dar Paul Krugman e mult mai mult de atât. Scrie de 20 de ani pentru The New York Times, e foarte angajat social şi comentează pe teme de economie şi politică din credinţa că guvernarea – de orice culoare ar fi ea – poate fi inteligentă, bazată pe teorii economice demonstrate, cu alte cuvinte pe ştiinţă – din ce în ce mai ignorată de ideologiile extremelor, dreapta şi stânga deopotrivă.

Printre subiectele lucrării: lecţiile macroeconomice ale ultimei crize economice, lupta americanilor pentru asigurare medicală universală între Obamacare şi Trump, care sunt problemele zonei euro, rezultatele războaielor comerciale, despre inegalitate, conservatorism, epoca fake news şi viitorul media sau cât de toxici sunt cei ce nu cred în schimbările climatice. Cartea este super interesantă!

 

Madeleine Albright – Fascism

Provenită dintr-o familie de evrei originară din Cehoslovacia care a reuşit să scape de nazişti şi, ulterior, de comunişti emigrând în America, Madeleine Albright a lucrat în diplomaţie ajungând secretar de stat (ministru de externe) în timpul preşedintelui Bill Clinton. Deşi are 83 de ani este încă profesor universitar la o prestigioasă universitate americană.

Fascism analizează motivele şi procesele complexe care au dus la apariţia şi creşterea în popularitate a mişcărilor de extremă-dreapta de după primul război mondial. Lucrarea nu este numai ireproşabil documentată din punct de vedere istoric, dar aduce şi o parte originală prin experienţa propriei sale familii, prinsă direct în vâltoarea evenimentelor acelor ani. Madeleine Albright nu scrie numai despre trecut ci analizează, din nou prin prisma istoriei şi a experienţei ca politician de top în administraţia SUA, fenomenele politice globale de astăzi, în care vede tendinţe similare celor care au dus la al doilea război mondial. Vorbind despre extrema dreaptă italiană, franceză sau germană, despre Brexit şi despre motivele succesului electoral al lui Trump în alegerile americane, despre Rusia şi noile democraţii iliberale ale estului european, autoarea avertizează că toate aceste fenomene pot, împreună, împinge omenirea din nou spre rivalitatea distrugătoare dintre marile naţiuni şi, mai departe, spre conflict.

 

Amos Oz – Muntele Sfatului Rău

Trei povestiri legate între ele din Kerem Avraham, un cartier de la marginea Ierusalimului,  despre o lume pestriţă care presimte o schimbare majoră şi încearcă să o grăbească. Culmea e că în vremurile acelea precare, de dinainte de cel de-al doilea război mondial şi de naşterea statului Israel, oamenii păreau mai toleranţi faţă de vecinii lor de alt neam. Oricând o plăcere să citesc ceva scris de Amos Oz, unul dintre scriitorii mei preferaţi.