Made in America

Știrea că Ford a decis să oprească o investiție de 1.5 miliarde de dolari în Mexic pentru a aduce locuri de muncă înapoi în Statele Unite a facut astăzi înconjurul lumii, fiind prezentată de toate agențiile de știri occidentale. Ford a intuit bine trendul. Peste 70% dintre americani susțin programul “Made in America” și probabil mișcarea e gândită de către departamentul de marketing al companiei. Multe companii deja se întrec în astfel de comunicate de presa în fiecare zi iar noul președinte nu poate fi decât fericit de valul pe care campania lui electorala l-a stârnit. Dacă toate aceste companiii vor și face ceea ce anunță fastuos pe toate canalele media rămâne de văzut. Ce vor cere în schimb, deschis sau prin nenumărații lobby-ști care activează în Washington este o altă discuție interesantă.
Tot acest val de energie demonstrează cât de ușor se poate interpune politicul în mersul economiei. Aparent motivul este nobil iar viitorul președinte Trump pare sa fie foarte decis să-și respecte promisiunile din campania electorală. Dar economia e un mecanism extrem de sensibil și nu întotdeauna controlabil prin pârghii verificate științific. Ceea ce se pregăteste Ford să facă, de exemplu, poate avea efecte nebănuite care pot anula complet beneficiile prevăzute inițial. Pentru început, costul autovehiculelor care se vor produce în SUA putem presupune că va fi mai mare. În primul rând ca să acopere transferul de producție dintr-un loc în altul, în al doilea rând pentru că locurile de muncă în America sunt mai scumpe decât cele din Mexic. O masină mai scumpă nu va fi pe placul americanului de rând care s-ar putea reorienta către concurență. În mod sigur acea mașină nu va fi pe placul mexicanilor care-și văd locurile de muncă dispărând, deci reputația Ford va fi afectată pe o piață suficient de mare ca să nu fie de neglijat. În al doilea rând, forța de muncă, mai ales cea calificată, nu e așa de usor de găsit. Deci noile locuri de muncă din USA s-ar putea să fie umplute chiar de către muncitorii Ford din Mexic, care vor găsi metode să migreze odată cu producția. Acesta ar putea fi unul dintre efectele perverse ale presiunii politice exercitate de către administrația Trump și de opinia publică favorabilă lui Trump, animată de un nesofisticat patriotism și inflamată de mesajele populiste și simpliste din campania electorală. Dar mergând mai departe cu analiza, o creștere a costurilor, o scădere a vânzărilor sau ambele vor fi imediat vizibile la bursă, ceea ce va afecta prețul acțiunilor Ford și va genera o presiune pe termen scurt pe managementul companiei pentru măsuri compensatorii care mai niciodata nu sunt în beneficiul angajaților, fie ei în SUA sau în afara granițelor americane.
În concluzie, ramâne de văzut dacă americanul de rând va fi suficient de patriot să meargă până la capăt și să plătească diferența de cost pentru produsul fabricat în SUA. Pentru că dacă nu o va face și se va dovedi patriot numai declarativ, până la buzunarul propriu, atunci companiile vor plăti (unele cu greu) costul aventurii populiste și vor alege apoi calea bătătorită deja a producției în afara granițelor americane. Căci concurența nu iartă.
Și mai e un aspect demn de mentionat. Declarativ toată lumea vrea “Made in America”. Dar dincolo de suportul consumatorului american pentru program merită să adaug că în spatele ușilor închise de la Washington sunt negociate zilnic acțiuni menite să avantajeze pe unii sau pe alții, foarte rar având crearea sau menținerea joburilor americane ca prioritate. Chiar zilele trecute s-a vorbit intens despre un proiect de infrastructură în care se încerca avantajarea furnizorilor de oțel chinezesc în dauna celui produs în America. Așa că Trump se poate lovi de un zid chiar in interiorul propriului partid și e foarte posibil să se trezească în postura de a negocia puncte importante ale agendei sale. Și a devenit relativ evident până acum că puterea unui președinte american este mult mai mică decât ceea ce pare din exterior.