Tag: razboi-comercial

Tare ca oțelul?

Ca să vă faceți o idee despre idioțenia politicilor tarifare americane sub Trump e suficient să ne uităm un pic la niște numere. China produce 1000 de milioane tone de oțel anual, asta însemnând 53% din toată producția mondială. SUA produce 79 de milioane de tone, majoritatea din fier reciclat, 4% din producția mondială. Să începi un război comercial cu China pe oțel e ca și când m-aș duce eu la Mike Tyson și i-aș trage un pumn în gură. Ce credeți că s-ar întâmpla, presupunând c-aș apuca să-l ating?

Dar, trecând peste asta, să mergem un pic mai departe. Nimeni nu-și cumpără pentru acasă un rulou de cinci tone de tablă sau 10 tone de țeavă din import. Cine le cumpără, le ia ca să producă altceva din ele, de exemplu o mașină Tesla sau un avion F-35 sau niște gloanțe pentru țările NATO care-și măresc cheltuielile militare. Poate ar avea sens să taxezi produse finite din import, care ar putea fi produse în SUA, dar să taxezi materii prime esențiale pentru industria americană pe care zici că vrei să o protejezi, iată încă o dovadă de mare inteligență politică și economică marca Trump. Oțelăriile chinezești nu numai că vor rezista, vor crește pe seama concurenței – și probabil că au de unde să mai jongleze cu prețurile. Cine nu va rezista va fi industria metalurgică europeană, de exemplu, supusă acelorași taxe și deja cu un picior în groapă datorită prețurilor la energie, concurenței chinezești sau dezindustrializării economiilor europene. Cine se va duce de asemenea la vale va fi industria americană dependentă de oțelul din import.

Ca să avem o imagine comparativă, doar în anul 1944, la sfârșitul războiului, SUA producea aproape 100 de mii de avioane militare, iar Germania aproape 40 de mii. În zilele noastre, România plătește 6 miliarde de dolari, aproape 2% din PIB, pentru 32 de avioane F-35 care vor fi livrate abia peste cinci ani. Sper să ne rămână bani și de benzină. Când se va mai mira cineva de ce numai în UE cheltuim anual 2% din PIB pe înarmare dar nu găsim, colectiv, suficiente gloanțe și obuze câte ar consuma Ucraina ca să se apere de ruși – ei bine de-aia! Fără oțel și industrie nu există tancuri, bombe și gloanțe, ceea ce ar putea să-i facă deopotrivă fericiți pe pacifiștii europeni ai extremei drepte pro-putiniste și pe planificatorii chinezi care știu că nimeni nu se poate apăra cu pietre, furci și topoare. Deci, ca să închei de unde am început, nu mi-e clar dacă Trump e doar un idiot incompetent sau de-a dreptul un asset al știm noi cui…

Insolaţie şi steroizi

Administraţia Biden a aprobat în 2022 un plan de investiţii de 370 miliarde de dolari pentru protejarea mediului şi lupta împotriva încălzirii globale. Energia verde generată fotovoltaic şi eolian, dar şi maşinile electrice, primesc largi părţi din suma totală în diverse scheme de susţinere a producătorilor sau a consumatorilor. Dar – căci există un mare “dar” – condiţia este ca panourile, turbinele eoliene sau maşinile electrice să fie produse în SUA. În 2018 Trump declanşa un război comercial împotriva Chinei, deşi toţi economiştii avertizau că nu va duce nicăieri. Şase ani mai târziu, e clar că tarifele impuse de Trump şi păstrate de Biden nu au adus niciun beneficiu economiei americane, doar au pus umărul la creşterea inflaţiei. Ce face acum Biden este să escaladeze războiului comercial în domeniul tehnologiilor “verzi”.

E o luptă pe care americanii o pierduseră deja. Scriam în precedentul post că Statele Unite au instalat, în toată istoria lor, mai puţine panouri solare decât a reuşit China doar anul trecut. Dincolo de capacitatatea de producţie covârşitor superioară a chinezilor, tehnologiile lor sunt superioare. Controlează materiile prime importante. Au costuri reduse, generate de producţia de masă. De ce o fi decis Biden să ducă o luptă exact în domeniul ăsta, cu exact aceleaşi tactici folosite şi de chinezi – subvenţii masive de la stat în loc de piaţă liberă – când e clar că pleacă cu şansa a doua?

Dar să revenim la protecţia mediului. Ai putea, să zicem, ca american, să instalezi trei panouri solare chinezeşti mâine. Sunt disponibile, sunt ieftine şi sunt performante tehnic. Alternativa este că vei putea instalata poate un panou, poate două, dar în câţiva ani, căci e mai scump să produci chestii în America şi va trebui să aştepţi ca industria autohtonă să se pună pe picioare, sprijinindu-se de subvenţii. “Urgenţa” climatică poate să mai aştepte.

Ca să se asigure că americanii vor alege varianta patriotică, Biden numai ce a anunţat creşterea taxelor vamale pentru panouri şi maşini electrice chinezeşti la peste 100%. Ai putea crede că o combinaţie de protecţionism vamal şi subvenţii uriaşe ar trebui să ridice economia americană “verde” aproape de stratul de ozon. Dar o foarte mare parte dintre americani cred, în cel mai bun caz, că problemele de mediu nu sunt atât de grave şi nici foarte urgente. Doar cu câteva săptămâni înainte de noile măsuri protecţioniste – şi cel mai probabil pentru că aflase de ele – Elon Musk renunţase la planurile Tesla de a lansa o maşină electică ieftină. De ce-ai vinde ieftin dacă n-ai concurenţă? Şefii celorlalţi mari producători americani, care sunt mult în urma Tesla sau a chinezilor la maşini electrice, par să o lase la rândul lor mai uşor. Fac cea mai mare parte din profit din camionetele lor cu motoare uriaşe, deci speră să continue aşa cât mai mult posibil, bazându-se pe agnosticii iubitori de benzină şi pe concurenţa redusă. Că scadenţa va veni şi că riscă să dispară, până la urmă, pare să nu fie o problemă pentru executivii care văd doar trei luni în faţă. Ei vor fi bine.

Dar s-ar putea să existe şi companii gata să profite de subvenţii şi protecţionism. Gata să ia bani guvernamentali ca să investească în următorii ani în fabrici de panouri sau de eoliene. Să-i prindă pe chinezi din urmă. Până la urmă, concurenţa face parte din spiritul economic american. Well… Trump a declarat că dacă ajunge iar preşedinte va anula toate deciziile lui Biden în materie de protecţie a mediului, deci probabil şi subvenţiile. Deci, hai, cine se bagă să investească?

În timpul ăsta, planeta face insolaţie.