Nu o sugestie, doar o mirare

Doamna Şoşoacă împinge cu burta în grămada de jandarmi tinerei din faţa sa, urlând din toţi bojocii că ea, ditamai senatoarea României, e agresată de nişte pigmei. Gaborii, pe care vestele antiglonţ îi protejează temporar de salva de carne, se uită cu spaimă la ce stă să-i împingă din linia a doua.

Nu mai e nici jandarmeria ce-a fost. Păi unde-i celebrul dom’ colonel Paraschiv, ăla de la protestele din 10 august, să vină iar în costumul lui bejuliu de dirijor de taraf să preia conducerea trupei? Unde-s pistoalele, unde-s bulanele, caii şi gazele jandarmilor? În fine, probabil că madam Şoşoacă poate să înghită vreo zece-douăzeci de grenade de-alea lacrimogene fără o lacrimă. Poate doar un râgâit, discret mascat de cuvântul senatoare.

Şi totuşi, stau şi mă întreb cum dracu’ de nu se găseşte în tot zidul ăla de apărători ai ordinii publice unul mai ţărănel care s-o bage în pi2da mă-sii pe doamna senatoare, în buna tradiţie a conservatorismului românesc pe care doamna îl promovează pe 3 octave şi multe sute de waţi?